La tratament
În salonul de terapie
Este multă gălăgie,
Mulți bolnavi cu lombare
Se plâng că-i doare
Și în continuare vor
Câte ceva de ajutor.
Asistenta le vorbește
De parafină, că-i lipsește.
Plec și eu supărat
Și... îi spun răspicat.
Ce vrei, scumpă duduie,
Doctorița, să ne tămâie?
Popa să se roage pe vecie
Și tot nu ne mai învie!
poezie de Dumitru Matei din Clepsidra vieții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre vorbire, poezii despre supărare, poezii despre plâns, poezii despre medicină, poezii despre medici, poezii despre boală sau poezii despre ajutor
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.