Cântec de septembrie
Poate ai fost nedorit, contagios
nu erai. Nu ai fost nici uitat
sau neglijat la timpul cuvenit.
Cum se estimase, ai murit. Evenimentele au evoluat,
suficiente lor însele, către final.
Prea mult Zyklon și prea multă piele, teroare
patentată, prea mult plâns devenit obișnuință.
(Am făcut,
e adevărat,
o elegie pentru mine).
Septembrie se îngrașă în vinuri. Ninge cu petale
de trandafir de pe ziduri. Fumul
unor focuri inocente plutește în derivă spre ochii mei.
Aceasta este deja destul. Aceasta este deja prea mult.
poezie de Geoffrey Hill, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vin
- poezii despre uitare
- poezii despre trandafiri
- poezii despre timp
- poezii despre teroare
- poezii despre sfârșit
- poezii despre plâns
- poezii despre ochi
- poezii despre ninsoare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.