În noaptea rece, geroasă
În noaptea rece, geroasă,
Când somnul era stăpân,
Un om se-întorcea acasă
Înfruntând vântul păgân.
Avea tovarăși doar luna
Și puzderia de stele,
Vântul ce bătea întruna,
Prevestindu-i clipe grele.
Prin întuneric de smoală,
Cu făpturi nedefinite,
Omul cade, iar se scoală,
Vrea să meargă înainte.
În pădurea care-i mută
Omul rătăcește drumul.
Picioarele nu-l ajută.
Adăpost îi e gorunul.
Pe frunze, la rădăcină,
Obosit, el se așează.
Așteaptă ziua să vină,
Când soarele luminează.
Un somn dulce l-a cuprins.
Din el, nu s-a mai sculat.
Dumnezeu mâna i-a-întins,
De păcate l-a iertat.
L-a-înălțat apoi la cer,
În frumoasa lui grădină,
Unde nu e vânt, nici ger,
Unde totul e lumină.
poezie de Dumitru Delcă (10 decembrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre somn
- poezii despre lumină
- poezii despre ger
- poezii despre întuneric
- poezii despre vinovăție
- poezii despre timp
- poezii despre stele
- poezii despre stejari
1 Veta M.Arin [utilizator înregistrat] a spus pe 16 decembrie 2013: |
| Poezie scrisă de un școlar ieșit la pensie! |
2 Dumitru Delcă [autorul] a spus pe 18 decembrie 2013: |
| Când comentariul vine De la doamna Veta,(M.Arin) Nu cred că e bine Să-i închid flașneta Poate papagalul Trage chiar biletul, Care dă semnalul Că pot fi,"poetul". |
3 Veta M.Arin [utilizator înregistrat] a spus pe 18 decembrie 2013: |
| Pe mine nu mă convinge papagalul, așa că nu sunteți poet, ci un versificator! |
4 Dumitru Delcă [autorul] a spus pe 19 decembrie 2013: |
| Distinsă doamnă, n-am spus că sunt.Nu mă dau rotund.Vă mulțumesc pentru înțelegere. |
5 Iulia Mirancea [din public] a spus pe 19 decembrie 2013: |
| întuneric de smoală și frumoasa grădină, unde totul e lumină Întunericul este simbolul prihanei terestre; lumina reprezintă odihna celestă! Copleșitor! M-ați sedus, bunule domn! Îmi place teribil poezia, dacă ați umbla la titlu, ar fi perfect; Ex.: Întuneric și lumină, cred că s-ar potrivi mult mai bine! Cu venerație, mă plec în fața calității dumneavoastră comportamentale, domnule Dumitru Delcă! |
6 Mihail Arin [din public] a spus pe 19 decembrie 2013: |
| Stimate domnule Delcă. Comentariul nu vine de la mine ci de la Veta M. Arin, de care am divorțat din prima zi a lunii de miere. I-am dat dreptul să-mi poarte numele, dar nu răspund de comportamentul ei. Însă, comentariul 1, deși malițios, este sclipitor. Deci n-ar trebui să vă supere, dacă aveți simțul umorului... |
7 Dumitru Delcă [autorul] a spus pe 20 decembrie 2013: |
| Domnule Mihail Arin, eu n-am spus că vă aparține comentariul.Deci, când doi utilizatori discută, ar fi bine să stați deoparte.Vă urez sărbători fericite și un an nou cu mai multă prietenie! |
8 Mihail Arin [din public] a spus pe 21 decembrie 2013: |
| Domnule Delcă, Sunt un lector scrupulos și citesc cu atenție tot ce comentez. Ați scris, negru pe alb! " comentariul vine de la doamna Veta, (M.Arin) Parantezele arată că pentru Dv. Veta înseamnă M. Arin. De aceea n-am putut sta deoparte "când doi utilizatori discută". Sper că nu v-am tulburat prea mult savanta discuție. Dacă vreți să evitați confuzia scrieți Veta M. Arin, și nu Veta, (M.Arin). Sărbători fericite! |
9 Iulia Mirancea [din public] a spus pe 22 decembrie 2013: |
| Întuneric de smoală ...! Iar în frumoasa grădină, lumina nu mai apare de nicăieri! Păcat! Cu uimită dezamăgire, aștept ... ziua să vină? Nu, noaptea! Ca să pot reflecta mai mult la simbolul prihanei terestre, domnule Delcă -venerat din preaplinul sufletului meu-! |
10 Mihail Marin [din public] a spus pe 22 decembrie 2013: |
| Mieluțo! Preaplinul sufletului tău e arhiplin. Pari dispusă să venerezi pe toată lumea. Sărbători fericite, Raisa! M. Arin (Berbecul de pe Strei) |
11 Iulia Mirancea [din public] a spus pe 23 decembrie 2013: |
| Pentru domnul Mihail Arin Mieluțo ... Mi-e tare drag acest nume! În amintirea unei veri în care, niște oameni minunați vor fi mângâiat un suflet de copil, simplu: Mieluța de pe Strei! Uneori, Cerul, dinadins ne pune-n față oameni potrivnici: ca să ne amintim de cei ce ne-au fost aproape când eram singuri! Oricât de tristă ne-ar fi fost copilăria, numai în ea ne regăsim sufletul! Nu venerez chiar pe toată lumea! Da' sunteți gelos, cumva?! Sau mi se pare mie? N-aveți motive, sir! Ei, da, preaplinul sufletului meu e arhiplin! Dar ce e rău în asta? Trebuie să dăm, cel puțin ce-am vrea să primim! Altfel, degeaba ne-am vânturat de colo-colo, prin țarina pârjolită de secetă ...! Berbec? Știu! Asta e viața, sir! Eu sunt și mai rău: gâscă! Mulțumesc pentru urări! Raisa, mieluța de pe Strei! |