Două nestemate
Lacrimi nevinovate
Și suflet de iubire,
Sunt două nestemate
Rămase-n amintire.
Așa avea bunica
În ochii visători,
Stând toată ziulica
Cu gândul la feciori.
Îi era teamă, sărăcuța
Nu cumva să moară.
Uda cu lacrimi băsmăluța
În fiece seară.
Ca să îi mai treacă dorul
Mă strângea cu drag la piept.
Acuma îi duc eu dorul
Și-n zadar o tot aștept.
Ea a plecat departe,
Acolo, la Dumnezeu,
Dar multe nestemate
Au rămas în gândul meu.
poezie de Dumitru Delcă (31 octombrie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre suflet
- poezii despre seară
- poezii despre religie
- poezii despre ochi
- poezii despre nevinovăție
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre gânduri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.