Motanul pedepsit
Rândunica e plecată
După hrană pentru pui,
Cuibu-i singurel sub streșini
Și prin curte nimeni nu-i.
Râde sub mustăți motanul:
- Ce noroc!... Păcat să-l scap!...
Iute sus!... Dar, poc, o piatră
Îl lovește drept în cap.
Trist se tânguie motanul:
- Miau și vai de capul meu.
Petrișor îl ia în brațe:
- Iartă-mă te rog, căci eu
Te-am lovit, și rău îmi pare,
Dar de bieții puișori
Ție cum nu ți-a fost milă,
Când săriseși să-i omori?
poezie pentru copii de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre râs, poezii despre pisici, poezii despre tristețe, citate de Elena Farago despre tristețe, poezii despre rândunele, poezii despre noroc sau poezii despre mustață
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.