Walter Simmons
Părinții mei credeau că o să ajung
La fel de mare ca Edison sau mai mare:
Copil fiind, făceam baloane,
Păsări extraordinare și jucării cu ceas,
Și mici mașini care mergeau pe șine,
Și telefoane din cutii și ațe.
Cântam la trompetă și pictam,
Modelam în lut și am interpretat rolul
Personajului negativ din "Octoroon".
Dar la douăzeci și unul de ani m-am căsătorit
Și, cum trebuia să-mi câștig traiul,
Am învățat să repar ceasuri
Și am ținut un magazin de bijuterii în centru
În timpul ăsta calculând și gândind, gândind, gândind,
Nu atât la afaceri, cât la motorul
Pe care urma să-l construiesc.
Întregul Spoon River veghea și aștepta
Să-l vadă la lucru, dar niciodată nu a funcționat.
Câteva suflete generoase credeau că geniul meu
Era cumva împiedicat activitatea zilnică din magazin.
Nu era adevărat.
Adevărul a fost acesta:
Nu am avut creierii necesari.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River (1916), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre ceas
- poezii despre adevăr
- poezii despre învățătură
- poezii despre trompetă
- poezii despre telefon
- poezii despre suflet
- poezii despre păsări
- poezii despre motoare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.