Vulpea și câinele (Fabulă)
Vulpea roșcovană, supărată ca de o povară,
Da târcoale codrului într-o foame-amară,
Vede ea un câine cu un trai îmbelșugat
Și-l întreabă așa pe cel invidiat:
- Cum de-arăți așa prosper, vecine?
- De te miri, să știi că o duc bine,
Că stăpânul mă hrănește cum se cuvine,
Eu, de-ai fi supusă, te-aș lua cu mine!
Ea se-ncântă de-așa trai de viță bună,
Dar când vede a amicului urme de zgardă,
Nu regretă o așa viață să piardă.
- Nu, mersi, eu prefer foamea nebună!
Libertatea, demnitatea-i giuvaer
Când comfortul te "închide" într-o za de fier.
Morala: Libertatea nu are preț.
fabulă de Mirela Lascăr
Adăugat de Mirela Lascăr
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre câini
- poezii despre viață
- poezii despre vecini
- poezii despre supărare
- poezii despre păduri
- poezii despre prietenie
- poezii despre nuntă
- poezii despre libertate
- poezii despre invidie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.