Pe orbita vieţii mele

Pe orbita vieţii mele
S-a format UN ROI de STELE,
Quasari, Pulsari, SuperNove
Din sute de mii de slove
Luceferi, Asteroizi,
Ce s-ascund în zori de zi,
Meteori, Meteoriţi,
Cu toţii din NEANT veniţi
Şi NEANTUL eram chiar eu,
Iar el UNIVERSUL meu,
Puţin cam întunecat
Şi greu de a fi penetrat
Numai de CLARVĂZĂTORI
Şi LIBERCUGETĂTORI,
Că ŞTIINŢA şi CREDINŢA
În zadar şi-au dat silinţa
Să pătrundă IDEAL
În NEANTUL UNIVERSAL
Considerat nefiresc
Cât CREIERUL OMENESC
Cea mai savantă dovadă
Şi fără sorţi de tăgadă
Că-ntre CREIER şi NATURĂ
E o strânsă legătură
Atât prin LITERATURĂ,
Cât şi prin APARATURĂ.
Când apare-n mod SPONTAN
O NOUĂ CONSTELAŢIE
Apare în acelaşi an
Şi o CIRCUMVOLUŢIE
Ceea ce se presupune
Că sunt în expansiune
Şi UNIVERSUL CERESC
Şi CREIERUL OMENESC
Şi nu-i rost să se oprească
EXPANSIUNEA CEREASCĂ
Şi nici MINTEA OMENEASCĂ,
Neputând fi delimitate
Decât de o CALAMITATE.

A dedus Gheorghe IONESCU

poezie de Gheorghe Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!