Ţigănie

De când mi-e naţia, ce-o ştiu eu singur sau din spuse de bunici,
Nu-mi amintesc şi nici din cărţi nu am citit să am vreo probă
Că romii-s zişi ţiganii şi nici c-ar fi bogaţii de pe-aici
Sau să conducă din destine?... Decât în comunism şi-acum sub scut de robă!

Nici n-am iubit sclavie, doar am citit de slugi, lăutărie,
Dar nu mi-aş fi închipuit în veci că neam mi-ar fi atât de prost
Şi-atât de oneros să-şi vândă ţara -pe doi bani lai- oţelărie,
Să-şi facă obicei la şpagă de nimic!?... Să vândă obştesc pe-un nul de cost?!

C-aşa-m ajuns să văd cruciş palatele zoind de ornamente,
Să plâng bătrâni rămaşi pe drumuri din casele furate cu notari,
Să-ngân într-o înjură pe manele, muzica de azi eminamente
Din discoteci!?... Unde-n prostie adolescente ce le creştem cred ţiganii în piştari tari!

Mi s-a luat până şi o ţară, numele mi s-a stâlcit, sunt o ruşine
Şi nu facem nimic, nu mai avem mândrie, ne-nchinăm umili
Crescând cum herghelii de altă dată hoarde, înmulţind etnia ce-mi ia bine
Şi a înmulţit bulăuri; crede doar viol, hoţia, şpaga... nu citeşte, îmi ia zile!

Sunt un discriminat autohton de-o plagă cultivată sistematic,
Călcat de Mercedesuri şi Ferarri conduse fără de permise
Şi fac apologia migrator-nomadă; sunt Europei un antipatic!...
Ca un cretin dându-le banii mei, europene fonduri, aurul străbun, să-şi împlinească vise!?!

Să rupem cercul vicios, să denumim aşa cum se cuvine pe ţigan;
Gitani, gipsy, ce-s ei prin ei, ceea ce sunt o seminţie
Ce-i obligată fizic şi moral -de nu o oblig ca pe-un infecţios varan-
Să-şi ducă trai aşa ca mine, din zori muncind nu bălăcindu-se-n mocirlă!... Ţigănie!!!...

... Să-şi cânte coarde, să-şi danseze rituri, să se-njure-n limba lor de vor,
Să-şi tragă burţile hidoase, să se spele, să înveţe ca şi mine carte!...
De nu să-şi ducă viaţa cum şi-o merită şi-şi construiesc, să-i ştiu că mor
Aşa cum şi-alte naţii au murit din nepăsare, nu mai sunt de azi, de ieri, planetei parte!!!

Nu-i vreo xenofobie, ură, sentimentul-suferinţă ce-l trăiesc perpetuat tot mai departe, mai departe, mai departe...

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!