Soarele ce nu apune
La inceput n-a fost nimic,
O bezna nedescrisa
La inceput n-a fost nimic,
Poate doar suferinta.
Si totusi din nimic a aparut o stea
Soarele etern ce nu apunea
Eu il rugam tot timpul
El nu ma asculta
Si ma simteam nebun,
Orbit de umbra sa.
Si poate mai tarziu
Cand tu ma vei vedea
Voi avea puterea de a te saruta.
poezie de Andreas Dorobanțu
Adăugat de Andreas Dorobanțu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre nebunie sau poezii despre Soare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.