Sonet 5
Dac-am uitat, iubito, cum te cheamă
Și cum se face ziuă-n ochii tăi,
Ascunde-ți visul plin de vânătăi,
Și nu-mi lua uitările în seamă.
Prea mult colind pe-ntortocheate căi
Și prea puțin e loc să-mi fie teamă,
Că dacă morții eu i-aș spune "Ia-mă!"
Tu i-ai zvânta și umbra în bătăi.
Dar nu încerc aceasta nici în glumă
Ci doar mă-ntorc la tine și te rog...
Primește-mă, și iarta-mă și du-mă
Din partea rătăciților zălog
La carnea ta de soare și de humă,
Pe înstelatul cerului polog.
sonet de George Țărnea
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre umor
- poezii despre uitare
- poezii despre ochi
- poezii despre moarte
- poezii despre iubire
- poezii despre frică
- poezii despre colinde
- poezii despre Soare
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.