Argonautică
Lucrurile lumii acesteia
Sunt bătute de vânturi ca trestia,
Numai dragostea noastră stă dreaptă
În bătaia vântului și așteaptă.
Desfăcută de toate ispitele
Își închide cu grijă aripile
Și de-acolo, din vârful catargului,
E stăpâna urgiei și-a largului.
Niciun val nu-i abate privirile,
Niciun sunet la cârmă rotirile,
Printre pâclele moi ce se scutură
Numai părul de aur îl flutură.
Împrejurul ei toate furtunile
Răscoliră cu sete genunile,
În zadar însă fură cu toatele.
Pân-la urmă scăzură și apele.
Și acum iat-o-n limpede curgere,
Lunecând prin vâltori, printre fulgere,
Neatinsă, înaltă imagină.
Pe când toate în jur sunt paragină...
poezie clasică de Radu Stanca
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre înălțime
- poezii despre sunet
- poezii despre păr blond
- poezii despre păr
- poezii despre prăpăstii
- poezii despre promisiuni
- poezii despre iubire
- poezii despre aur
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.