Taxa pe prostie
Se vede că de-o vreme-ncoa
Ideea nu pare zurlie
Și-n viitor se vor lua,
Prin lege, taxe pe prostie;
Cu jalbe, șucăr, tărăboi,
Din partea celor viciați,
Guvernul a ajuns, la noi,
Convins că sunt discriminați
Toți fumătorii îndrăciți
Și ăi de stau într-o beție,
(Cu facultăți, oameni școliți)
Plătind la taxe... în prostie,
Ca dup-o viață, biruiți,
Și-n groapă dând, pân' să-i coboare,
(Că de-aia-s cel mai sictiriți)
Și-o taxă de înmormântare,
Pe când, cei care dau în gropi
De proști ce sunt, să mă iertați,
Chiar de... contribuie la popi,
De guvernanți nu sunt taxați,
Și... ce de taxe-ar încasa
Guvernul, cu așa o piață,
De câte ori, pe cinstea mea,
Aceștia mor, de proști, în viață!
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre prostie
- poezii despre moarte
- poezii despre viitor
- poezii despre viață
- poezii despre superlative
- poezii despre legi
- poezii despre iertare
- poezii despre guvern
- poezii despre fumat
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.