Gimi, cățelușul meu
Gimi, cățelușul meu
A plecat hai-hui pe stradă.
S-a întâlnit cu un zmeu
Și repede s-au luat la sfadă.
Zmeul cel nemernic,
De cum l-a văzut,
Crezându-se puternic,
Pe Gimi l-a bătut.
Când zmeul îl întreba
Ce caută pe stradă,
Gimi-i răspundea
Că lumea vrea s-o vadă.
- Cum să mergi tu, măi potaie,
Alăturea de mine?
Tu ești un cățel de paie.
Nu ești deloc un câine.
Gimi-atunci s-a supărat
Și l-a mușcat rău.
Zmeului i-a arătat
Că poate fi și dulău.
poezie de Dumiitru Delcă (10 noiembrie 2011)
Adăugat de Dumitru Delcă
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre câini sau poezii despre supărare
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.