Joc
Începeam să mă topesc
în tot ce este firesc
și sfârșeam de tot să mor,
în al razelor decor.
Orb fiind fără lumină,
destinu-și găsi destină,
norocu-și găsi noroacă,
iar tristețea mea o joacă,
un șotron cu cretă albă,
insulară, lungă, slabă,
prin care săltând treceam,
pe când tu eram.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre jocuri
- citate de Nichita Stănescu despre jocuri
- poezii despre șotron
- poezii despre tristețe
- citate de Nichita Stănescu despre tristețe
- poezii despre moarte
- citate de Nichita Stănescu despre moarte
- poezii despre lumină
- citate de Nichita Stănescu despre lumină
- poezii despre insule
- poezii despre alb
- citate de Nichita Stănescu despre alb
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.