Bărbăție
Mă prinde din urmă cu pași măsurați
Un vânt, o briză de mare sau de munte
Ușor se apropie, arbori nu vă legănați!
Toate vor trece. Sunt chestiuni mărunte.
Tulpinile voastre în infinit înălțătoare coloane
Rezistă tentațiilor trecătoare de învinge,
A vântului aprig dușman rădăcinile filoane
Vă întrețin tăria și nu vă lasă a plânge.
Ce forță miraculoasă ascunde subsolul?
Ne dezlegate taine, enigme dominante,
Dar pe zi ce trece o somitate ,Omul
Le transformă-n realități pregnante.
Nu ZEUS personalitate legendară
A făcut minuni pe mica Terră, în Univers,
Ci Omul cu mintea lui sprințară
Enigmele le-a dezlegat, le-a șters.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vânt
- poezii despre victorie
- poezii despre realitate
- poezii despre plâns
- poezii despre munți
- poezii despre infinit
- poezii despre forță
- poezii despre dușmănie
- poezii despre copaci
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.