Acelasi pas in neant

Pas in neant si inca o ridicare inspre ceturi
Nu mai esti demult aici....
Dar imaginea carbonizata,
Inca mai despica sensurile gesturilor

In minutele ce curg domol, secundele ma strang atat de tare
Ma fac sa-mi pierd acuitatea in temperaturi convulsive
Ma desprind insa... retraind iluzia

Te caut in locul unde te-am zarit ultima data
Si te gasesc acolo unde nu m-astept
Iti soptesc,"daca n-ai fi existat,
probabil...."

De n-as aprecia sublimul singuratatii
M-as pierde in capcanele ei
Dar inca recunosc valoarea nobila a tacerii

Nu, n-am sa croiesc o erata
Ca pe-o insiruire de mea culpa
Nici n-am sa ma pierd in false euforii

Ne-am sincronizat o vreme
Fara sa dezvoltam apartenente inselatoare
Privind retroactiv, nu gasesc alte conotatii
Acelasi pas in neant si-o ridicare inspre ceturi

poezie de Andreea Nemerovschi (24 iulie 2011)
Adăugat de Andreea Nemerovschi
Votează! | Copiază!