Ceasul adevărului
O pasăre albă cântă-o baladă...
ciudat mai îngână acuma și vântul
ceața toamnei a acoperit pământul.
***
Alergam prin ceasuri cu flori la ureche,
flori ce timpul, râzând, le albește
și anii-s puțini, că mulți au trecut,
colindă Toamna fără cuvânt
***
Stau rezemată de un vis pripeag,
îl încântă durerea și anii ce-i am,
cerul albastru tânjește de dor,
un fulger face din iubire ecou.
***
Acel ceas l-am trăit o vreme
sau poate l-am găsit într-o carte veche,
sfânt ceas pentru o noapte albastră
marele a d e v ă r bate la poartă
și iartă...
poezie de Lucreția Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreția Ionescu Buiciuc
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ceas
- poezii despre toamnă
- poezii despre timp
- poezii despre albastru
- poezii despre alb
- poezii despre vânt
- poezii despre visare
- poezii despre viață
- poezii despre urechi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.