Ploile nopților
Se lasă noaptea și tăcut
Din întuneric îți faci scut
Și nu auzi, încetișor
Cum plânge ploaia ca un dor.
Dacă-ai ieși în calea sa
Cu stropii dulci te-ar mângâia,
Ți-ar șterge-n taină, lacrima
Și-atunci poate că ''m-ai vedea''.
Și n-ar fi noapte, mai frumoasă
Și nici inimă mai voioasă
Ca noaptea ploii încălzită
De-o inimă îndrăgostită!
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ploaie
- poezii despre noapte
- poezii despre întuneric
- poezii despre tăcere
- poezii despre plâns
- poezii despre iubire
- poezii despre inimă
- poezii despre frumusețe
- poezii despre dor
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.