Pluralul feminin
Mă copleșesc iubiri pierdute-n zare,
Mă înspăimântă cele oferite.
Ieșiți voi, frunze noi, înmugurite.
Vă voi plăti acum, nunți necesare.
Zăpada cade, veșnică ninsoare.
Întârziate ierni, și reci, sleite,
Priviri de-amici. Cum pot să nu palpite?
Și-o anevoie de urcat cărare.
Amoruri noi, amoruri depășite,
Amestecându-vă prea mult în gând
Și-n discordanțele eoliene.
Ci vino, primăvară, vino, vânt,
Să mături cu răsuri nechibzuite,
Din piept, amorurile imperene.
poezie clasică de Charles Cros din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre vânt
- poezii despre spaimă
- poezii despre primăvară
- poezii despre plată
- poezii despre nuntă
- poezii despre ninsoare
- poezii despre muguri
- poezii despre iubire
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.