Davai ceas, davai moșie!
Când ți-e dușmanul "aliat"
Să spui că-i prieten, e poveste
Dar nici vrășmaș nu-i zici că este
Să îl accepți, e indicat
Astfel, românul a aflat,
Că rusul după varii teste
Chiar violându-ne neveste,
N-a fost taxat ca vinovat
Deși hulpav, ceruse ceasul,
Și-n București și la Craiova,
I-am fi-nțeles pe loc impasul
Dar bând în cramă la Cricova,
Crezând că-n mână are asul,
A vrut să fure și Moldova!
sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puțin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre ceas
- poezii despre Rusia
- poezii despre vinovăție
- poezii despre soție
- poezii despre prietenie
- poezii despre prieteni și dușmani
- poezii despre dușmănie
- poezii despre căsătorie
- poezii despre cramă
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.
Unele dintre comentariile pe care le-ați adăugat în ultima lună au fost eliminate, nerespectând Regulamentul. Pentru a evita o suspendare a dreptului de a scrie comentarii, este recomandat să respectați regulile și să nu vă angrenați în certuri sau alte discuții care derapează.