În întuneric
A fost o izbitură
sau cuiul grenadei i-a trebuit
cuiva și noi am fost loviți
cu cotul, cu ornitorincul,
cu prova Titanicului.
Ridică-te,
mă roagă camaradul meu ucis,
și privește, pentru mine,
sinceritatea înconjurătoare
și spune-mi dacă este pace.
Dar eu îi recit o poezie,
să nu ne fie frică,
pentru că, în întuneric, orice promisiune
are lumina ei.
Pentru că apele curg
în cascadă,
peste urletul pietrei.
poezie de T. Constantin Georgescu
Adăugat de T. Constantin Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru T. Constantin Georgescu. [Caut pe Google] [Adaug data nașterii]Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre întuneric
- poezii despre sinceritate
- poezii despre promisiuni
- poezii despre poezie
- poezii despre pace
- poezii despre frică
- poezii despre apă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.